 Multi oameni au auzit de Timisoara, ca fiind orasul care evoca cel mai mult caderea regimului comunist din Romania. Totusi, putini cunosc vestul Romaniei care cuprinde istoricele provincii Crisana si Banat, precum si orase ca Oradea si Arad a caror traditie culturala le fac obiective demne de vizitat.
Turistii pot explora mostenirea arhitecturala diversa, edificiile laice si religioase, precum si bogatia folclorica a zonei. Toate acestea isi au radacinile in mai multe culturi si civilizatii, datorita faptului ca pe linga romani, aici au trait de-a lungul secolelor si unguri, svabi, sirbi, cehi, slovaci, bulgari, ucrainieni etc. Pe linga turismul cultural si rural, Crisana si Banat, care se intind pe teritoriul a patru judete: Bihor, Arad, Timis si Caras-Severin, pot oferi multe ispite la calatorie, cum ar fi excursiile montane si sporturile de iarna. Pe langa acestea, doritorii de vinatoare calarie, pescuit, catarare si expeditii inedite in pesteri, pot descoperi aici o bogata oferta in acest sens.
Ca privire generala asupra principalelor atractii cultural-turistice, Banat si Crisana pot convinge la explorarea unei zone nu atit de cunoscute, dar foarte interesante datorita peisajelor naturale, bogatiilor folclorului si mostenirii datinilor celor ce traiesc acolo.
Aflata in sud-estul Romaniei, Dobrogea masoara aproape 200 km de la nord (frontiera cu Ucraina) la sud (frontiera cu Bulgaria) si circa 160 km de la vest (Dunarea) la est (Marea Neagra). Cele doua mari orase, Constanta si Tulcea, dau si numele judetelor in care este impartita (administrativ) provincia.
Dobrogea, una dintre cele opt provincii istorico-geografice ale Romaniei, este definita de trei caracteristici care ii confera un caracter de unicitate:
- este locul unde se intalnesc unii dintre cei mai "batrani" muntii ai Terrei (Muntii Macin, facand parte din lantul Hercinc, cu o vechime de peste 400 de milioana de ani) cu cel mai "tanar" teritoriu al Europei (Delta Dunarii);
- este un teritoriu "insular", fiind inconjurat aproape complet de ape (fluviul Dunarea la vest si nord, Canalul Dunare-Marea Neagra la sud si Marea Neagra la est);
- este un "mozaic" din punct de vedere isoric, artistic sau natural, pentru ca aici se afla dovezi din Neolitic, vestigii Geto-Dacice, ruine ale cetatilor grecesti, romane sau genoveze, vestigii Otomane, in perfecta armonie cu elemente ale culturii autohtone.
Cea mai mare atractie a Dobrogei este litoralul Marii Negre, cu o clima temperat continentala, ploi putine, ierni blande si vant moderat. Cele peste 300 de ore insorite in fiecare luna de vara, briza marina (2 - 4 m/s) au facut din aceasta zona, inca din secolul 19, un adevarat "magnet" pentru turistii dornici de cure heliomarine.
Delta Dunarii, a treia din lume ca marime (dupa cele ale Amazonului si Nilului), este alcatuita din canele, bancuri, golfuri, dune marine si fluviale care fac ca "geografia" ei sa se modifice permanent. Cele trei brate principale Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe includ cea mai mare rezervatie naturala din Romania (cca. 50.000 de hectare) in care sunt protejate peste 3400 de specii de animale (printre care 300 de specii de pasari si aproape 150 de specii de pesti, unele unice in Europa sau in lume) si care adaposteste un adevarat "rai" vegetal (unele zone fiind declarate "monumente ale naturii").
Aflata in partea de est a Romaniei, Moldova coboara in trepte de la apus la rasarit: incepand din munti (Carpatii de Rasarit), trecand de dealuri (Dealurile Subcarpatice) si sfarsindu-se in albia Prutului dupa ce a traversat Platoul Moldovean.
Peisajul montan seamana cu cel din Elvetia. Deosebit de impresionante sunt Cheile Bicazului, Cheile Zabalei, Cheile Zugrenilor, asa numitele "pietre ale dacilor" roci slefuite cu alura de oameni si animale (in masivele Rarau, Obcine, Ceahlau etc), cascade cum sunt: Duduitoarea, Putna s.a. Existenta a numeroase lacuri de acumulare mari, pentru hidrocentrale cum sunt cele de pe raurile: Bistrita, Siret, Uz, ca si a unor exotice lacuri naturale cum sunt: Lacul Rosu- format prin alunecare de teren sau Ocna Sugatag format pe un masiv de sare ofera largi posibilitati pentru sporturi nautice, pescuit, odihna si tratament.
Izvoarele minerale si termale adauga valente suplimentare unor statiuni balneare si de odihna ca: Vatra Dornei, Poiana Negrii, Slanic Moldova, Vama, Strunga, Bicaz, Targu Ocna, Baltatesti, Oglinzi, Campulung Moldovenesc, Durau, Izvoru Muntelui, Targu Ocna, Soveja.
Regiunea este foarte bogata in biserici si manastiri decorate pe peretii exteriori cu fresce, unice in lume (in 1975 Uniunea Internationala a Jurnalistilor si scriitorilor de turism au acordat manastirilor Bucovinei premiul "Pomme d'Or"). Dintre acestea amintim: Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, Humor datand din secolele XV-XVI.
La urma, tocmai pentru a se retine mai bine, trebuie sa spunem ca Moldova este totodata si cea mai importanta zona viticola a tarii.
Cele doua provincii istorice Muntenia si Oltenia se afla situate in sudul tarii, intre creasta muntilor Carpati si marele fluviu Dunarea.
Vizitatorii pot intalni in zona peisaje naturale foarte variate, de la cele de lunca (Lunca Dunarii), depresiuni, dealuri inalte si munti cum sunt: Fagaras - cei mai inalti din Romania, Parang, Retezat, Godeanu sau cu fenomene carstice, stanci cu forme antropomorfice - Sfinxul si Babele din Bucegi, Porumbelul si Ursul din Ciucas, pesteri, chei si poduri naturale.
Numeroase lacuri glaciare in zona muntoasa sau saline in zona deluroasa ofera posibilitati de aplicare a sporturilor nautice, pescuitului, sejurului de odihna si cura balneara. Existenta unor bogate izvoare de ape minerale si termale a dus la dezvoltarea pe Valea Oltului a unei salbe de statiuni balneare (Olanesti, Calimanesti, Caciulata, Govora s.a.), iar in Subcarpati statiunile Slanic Prahova, Pucioasa, Telega, Sarata Monteoru.
Bucuresti, capitala Romaniei, un adevarat "oras gradina", adaposteste numeroase muzee si monumente istorice, iar in imprejurimi palate si manastiri, lacuri de agrement ca cele de la Snagov, Caldarusani, Mogosoaia, Cernica, Pustnicul.
In zona rurala poate fi admirata o extraordinara arhitectura populara (in lemn, piatra sau combinatie a celor doua), foarte bine pastrata in satele de deal si munte (case cu pridvor, porti monumentale, un frumos mobilier taranesc). Aceeasi vocatie pentru frumos o vadeste ceramica populara (Oboga, Horezu), arta tesutului de covoare si de alte articole pentru locuinta, costume populare etc.
Transilvania, al carui nume deriva din latinescul "Transilvana" (care, in traducere literara inseamna "tara dintre paduri"), este situata in centrul Romaniei, fiind inconjurata de muntii Carpati la sud, est si vest. In prezent Transilvania este divizata in 10 judete, pe o suprafata totala de 96.837 kmp si are peste 4,5 milioane de locuitori.
De-a lungul istoriei, pe langa romani, pe teritoriul Transilvaniei s-au asezat unguri, germani, secui, armeni, evrei, etc. Aceasta este si explicatia pentru care arhitectura transilvana este un mozaic de stiluri, reprezentate astazi de edificii civile, religioase si militare care imbina caracteristicile diferitelor culturi si civilizatii. Sint etalate o paleta larga de viziuni si stiluri, formind un fascinant amestec romanesc, gotic si neo-gotic, renascentist, baroc si cu elemente neo-bizantine.
Pentru calatorul interesat de vestigiile medievale bine conservate, Transilvania este, fara indoiala, o prima destinatie cultural-turistica. In acest context, asezamintele sasesti, taranii si negutatorii care au locuit in Transilvania intre sec. XII-XX, au lasat in urma semne inconfundabile. Ei au pus bazele principalelor sapte cetati medievale: Brasov, Sibiu, Sighisoara, Cluj-Napoca, Bistrita, Sebes si Medias. Zidurile exterioare, turnurile, bastioanele, podurile, scarile, stradutele inguste, piatetele, cladirile publice si civile, bisericile, erau ridicate in scopul protejarii locuitorilor cetatii, contra deselor asedii ale tatarilor si turcilor din Evul Mediu. Ca o modalitate efectiva de aparare, pe care o regasim si in cadrul satelor, in localitatile sasesti se utiliza fortificarea bisericilor, formula arhitecturala care acum este considerata ca fiind unica in Europa. Desi sasii au utilizat tehnici similare in cetatile medievale de pe intregul continent, aproximativ 200 de biserici taranesti fortificate in stil specific sasesc, au rezistat timpului si pot fi vizitate in Transilvania, fiind total diferite de celelalte. Aceasta bogata diversitate se datoreaza locului in care au trait dar si talentului si priceperii lor de maestri constructori, potentialului economic, necesitatii de aparare, precum si bunului gust. Mai mult, vizitatorii vor fi incintati sa descopere ca multe dintre acese biserici mai ofera slujbe religioase satenilor.
Totusi, urmele trecutului au supravietuit, frumusetea peisajelor si comorile naturale ale locului pot fi regasite de calator ca o expresie unica a spiritului locului, transmitind turistului din energia si inspiratia vitala emanata de oamenii de aici.
|